Capitalismul pervertit
Dacă mergi la originile capitalismului împreună cu Max Weber, în cartea sa intitulată „Etica protestantă şi spiritul capitalismului”, vei vedea o mulţime de beneficii care le-a adus această formă de organizare economică pentru societate la modul general. O îmbunătăţire a nivelului de trai ca rezultat a unei producţii mai mari şi mai eficiente, a unor costuri şi preţuri mai mici rezultate în urma eficientizării muncii şi a pieţelor libere (atât cea a produselor şi serviciilor cât şi cea a muncii) şi multe alte avantaje asemăntoare cu acestea, desprinzându-se de pe paginile cărţii lui Weber, se strecoară foarte uşor în mintea oricărui doritor de a porni cu avânt pe „străzile de aur” ale capitalismului.
Dar dacă muncim mai mult, mai calificat, mai eficient, mai competitiv, şi dacă toate acestea ar trebui să ducă la un mai bine continuu pentru toţi participanţii activi ai sistemului, de ce asistăm la 24 de ani de la lansarea cărţii lui Max Weber la cea mai mare criză economică mondială (1929-1939), care a dus la multe falimente, multi şomeri, scăderea nivelului de trai şi se finalizează într-un război mondial. Unde a dispărut acel capital care trebuia să ne aducă împlinirea şi fericirea?
Acum, spre sfârsit de an 2010 şi la ceva mai mult de 100 de ani de la lansarea celebrei cărţi a lui Weber, suntem în mijlocul unei alte crize economice, după 15 ani de creştere economică mondială aproape fără stagnări sau regrese. Totuşi, să nu fie oare chiar asa de bun acest capitalism? Sau s-a întâmplat ceva cu el pe parcurs şi a fost pervertit în aşa măsură încât nu îşi mai poate arăta eficienţa?
Într-o vreme în care mulţi sunt convinşi că o soluţie viabilă ar fi renunţarea la capitalism şi schimbarea lui cu orice altceva, am dat întâmplător peste o afirmaţie a lui John Spedan Lewis într-un interviu pentru BBC în anul 1957: „Starea prezentă a afacerilor este de fapt o pervertire a adevăratelor principii ale capitalismului. Este total greşit să avem milionari înainte de a înceta să mai avem vagabonzi. Capitalismul ne-a făcut un bine enorm… dar pervertirea lui ne-a adus într-o societate prea instabilă.”
Cu siguranţă John Spedan Lewis nu a fost singurul businessman care a încercat să păstreze şi să imprime afacerii sale valorile primordiale ale capitalismului (preluând afacerea de la tatăl său, şi-a făcut toţi angajaţii asociaţi în afacere). A mai fost şi un Henry Ford care a dublat salariile angajaţilor ca aceştia să îşi permită să achiziţioneze un automobil. Au mai fost şi altii. Însă fiecărei generaţii de întreprinzători îi revine sarcina de a decide dacă va adopta valorile adevărate ale capitalismului, sau îl va perverti mai departe, generând şi alte crize economice pentru noi sau pentru cei ce vin după noi.