Cui îi plac ţepele?
Aud tot mai frecvent în ultima vreme despre întreprinzători care intenţionează să ceară finanţare nerambursabilă pentru proiecte de investiţii. Grozav. Furnizorii (inclusiv cei de servicii de consultanţă :-)) şi contractorii vor avea de lucru, se vor crea locuri de muncă, cresc veniturile întreprinzătorilor, guvernul încasează mai multe impozite.
Ispita unora este să umfle preţurile de achiziţie, pentru a acoperi total sau parţial cofinanţarea pe care trebuie să o pună ei. Cei mai obraznici vor chiar să rămână cu bani în buzunar după realizarea investiţiei.
În calitate de consultanţi, lucrăm cu materialul clientului, şi dată fiind diversitatea proiectelor de investiţii în care suntem implicaţi, este dificil să ştim preţul corect al tuturor echipamentelor şi utilajelor propuse spre achiziţionare. Mulţi clienţi nu gândesc cu voce tare, şi în definitiv colectarea ofertelor de preţ şi selectarea ofertei câştigătoare sunt exclusiv atribuţia clientului.
ROMCOM condamnă această idee de umflare a preţurilor, şi îi descurajăm pe clienţi să o folosească. De ce? Pentru că umflarea preţurilor înseamnă abuz de încredere (sau ţeapă), minciună şi lipsă de etică în afaceri.
Proiectele cu finanţare nerambursabilă sunt obiectul unui contract de finanţare între beneficiar şi autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, APDRP, etc.). Utilizarea unor preţuri umflate înseamnă abuz de încrederea partenerului în acest contract de finanţare.
Preţurile umflate sunt o minciună, care implică atât beneficiarul cât şi furnizorul de bunuri, servicii sau lucrări. Cum se explică faptul că furnizorul de echipamente are astăzi un preţ, şi mâine un alt preţ, cu 30-50% mai mare, pentru ca în ziua următoare să coboare din nou la preţul “obişnuit”?
Dincolo de aspectele morale mai apare și o oarecare manipulare a pieței, prin statistici și studii de piață nerelevante datorită preturilor declarate modificate. Umflarea prețurilor cu 30-50% duce la o estimare eronată a volumului piețelor la anumite utilaje și cote ireale de piață pentru furnizori. Aceste creșteri false se reflectă într-o anumită măsură și în indicatorii macroeconomici ai țării, distorsionându-i, în funcție de amploarea acestui flagel de înșelăciune.
Nu în ultimul rând, o regulă de aur ne învaţă să ne purtăm cu cei de lângă noi (inclusiv cu partenerii noştri) aşa cum am vrea să se poarte ei cu noi. Vreau să îi încurajez pe toţi clienţii ROMCOM să continue să se comporte etic în afacerile lor, şi să-şi trateze partenerii (inclusiv pe finanțatori) cu respect. Până la urmă, cui îi plac ţepele?
